Din categoria râsu’-plânsu’

Joi seara mă întorceam cu maşina acasă de la un workshop. Era destul de târziu. Eram primul la semafor pe B-dul Iuliu Maniu şi aşteptam să se facă verde. Aud o sirenă specifică de pompieri şi în oglindă văd că se apropia o maşină de pompieri din aceea veche, de pe timpul lui bunicu’. Dac, Roman…nu ştiu ce marcă era dar ştiţi voi de care, că altele nu sunt.

Era încă roşu când maşina de pompieri a trecut pe lângă mine. Avea şi ceva girofar dar îl vedeai doar dacă te uitai foarte atent. Ori becul era prea slab, ori geamul de la girofar era mizerabil. Probabil că ambele…Cand s-a făcut verde, am plecat şi eu de pe loc. A 2-a, a 3-a, iar când am băgat a 4-a, pe la 50-55 km/h, depăşesc maşina de pompieri de parcă stătea pe loc.

Am ajuns la următorul semafor, tot roşu şi pompierii m-au prins din urmă. Maşina abia se târa. Faza s-a repetat şi cred că făceam asta până dimineaţă dacă aveam unde dar eu am făcut dreapta la un moment dat şi mi-am văzut de drum, utându-mă cu coada ochilui cum trăgea săracu şofer de camionul ăla. Cred că dacă o luau pompierii pe jos, ajungeau înaintea maşinii la incendiu.

Asta-i partea funny a lucrurilor. Din păcate e şi o parte tristă. Nu ştiu ce ardea dar presupun că până a ajuns maşina de pompieri la incendiu, a ars tot.  Să te ferească Dumnezeu să ai nevoie de pompieri, că până vin ei nu mai rămâne nimic în picioare. Sunt convins că sunt buni, profesionişti dar n-au cu ce!

În poliţie s-au schimbat nu ştiu câte ture de maşini, iar salvările – slavă cerului – sunt printre cele mai moderne. Ce se întâmplă cu maşinile de pompieri? Sunt vechi şi pentru un muzeu auto. Nu-mi dau seama cum de mai funcţionează după 166 de ani de folosinţă.

Întreb şi eu, mai mult retoric: de ce nu se schimbă autospecialele astea de pompieri?