Dați câte un doggy bag, să ajungă la toată lumea

Nu ştiu câţi dintre voi ştiţi că anual se aruncă în toată lumea 3 (trei) milioane de tone de mâncare! Mă rog, să le spunem deşeuri alimentare. Două milioane de tone se aruncă din cauza managementului defectuos al bucătăriei, adică noi, ca şi restaurant am aprovizionat în exces, să fie acolo, nu mai contează că mare parte din ingrediente se strică şi trebuiesc aruncate. Alt milion de tone de mâncare se aruncă ca şi resturi după ce servim masa acasā sau la restaurant.

Bun. Să le luăm pe rând. Ce alternative are restautantul? Să dea mâncarea unor instituţii gen case de bătrâni sau case de copii. NU. N-au voie. Legea nu permite aşa ceva. Atunci să le dea ca hrană la animale. NU. N-au voie. Legea nu permite aşa ceva. Nu le mai rămâne decât să le arunce, acţiune pentru care trebuie să mai scoată din buzunar alţi şi alţi bani, în baza contractului cu furnizorul de servicii de salubritate. Ironic, nu?

Acum să vedem ce soluţii avem noi, clienţii restaurantelor. Să nu spuneţi că voi nu mâncaţi la restaurant, că găteşte mama, soţia sau vecina. Ok, dar în concedii mergeţi, la evenimente sau alte onomastici mergeţi, nu? Acolo mâncaţi, ca tot omul, iar la final vă rămâne mai mult sau mai puţin în farfurie. Câţi dintre voi aţi cerut la pachet restul din farfurie? Rest care poate avea două destinaţii: poţi mânca mai tarziu sau a doua zi, deci poate însemna economie, sau poate fi hrană pentru animăluţe de casă. Fiecare are un patruped infometat în casă sau pe lângă casă. Corect?

Desigur că pe la noi mai există categoria aia de nababi care se întreabă cu voce tare, după ce şi-a comandat mâncare cât pentru un batalion, deşi la masă e doar el, nevastă-sa şi un puradel: „Cine mă să ia mâncarea la pachet? Eu? Da’ ce mă eu sunt sărac?” FAIL!

Pentru restul motivul pentru care nu luăm restul de mâncare la pachet e că ne e ruşine, ne e jenă să-i spunem ospătarului să ni-l împacheteze. Trebuie să recunoaştem lucrul ăsta! E o realitate. Este adevărat că unii ospătari se strâmbă când le zici dar nici nu te pot refuza.

Pe cine credeţi că ar trebui să educăm în sensul ăsta? Pe ospătari să ne propună la final pacheţelul, pe noi să-l cerem sau pe bucătari să comande ingredientele mai cu cap? Pe cine? Unilever Food Solution vine cu idea (împrumutată de afară) de a cere să luăm la pachet restul din farfurie cu ajutorul unor punguţe simple de hârtie, denumite DOGGY BAG.

Eu am făcut-o şi am văzut şi la alţii că se poate. Datele de mai sus, care reflectă trista realitate a proastei gestionări a deşeurilor alimentare, fac parte dintr-un studiu oficial al Unilever Food Solution. Unilever a distribuit vinerea trecută în Centrul Vechi al Bucureştiului nu mai puţin de 5.000 de Doggy Bag-uri cu mesajul că fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantităţii de deşeuri aruncate de restaurante cu o pungă, încurajând consumatorii să ia mâncarea rămasă în farfurie la pachet.

A doggy bag is a goodie bag!

Comments (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.