După 12 ani, a apărut o altă melodie, având aceiaşi interpreţi, melodie care a câştigat Concursul Eurovision din anul 1997:
“Katrina and the Waves” n-au fost ei cei mai de succes artişti britanici dar au reuşit să scoată două melodii excepţionale. Am vrut doar să-mi exprim nostalgia după melodiile de altă dată şi să vă aduc aminte de două dintre ele.
Îmi amintesc de ecografiile cu Ana, când era în burtică şi apoi cu Sara. Eu nu înţelegeam nimic din ce se mişca pe acolo. “-Uite o mânuţă!”…”-Unde, că eu n-o văd?” “Uite ce făţucă are…” Eu nu vedeam nimic. Am primit si poze, am primit şi filmări. Le-am pus acasă, am pus stop cadru, le-am studiat dar nu distingeam mare lucru.
“E băiat! Ba nu…e fată!” Fată să fie! De două ori
Mă mulţumeam să le simt picioruşele cum loveau în pântec, lipit fiind cu urechea de burtica mamii. Aşa ceva e unic. Mai ales la Ana. Dădea cu picioarele într-un mare fel. Probabil că încă de pe atunci s-a apucat de dans. Sara a fost mai liniştită…în burtică, că afară urma să fie un adevărat taifun
Între timp, probabil că tehnologia a mai avansat, iar ecografele sunt mai performante. Iată ce giumbuşlucuri se pot face în ziua de azi:
Copacul Anei este un măr din curtea noastră care a devenit subiect de studiu şi de proiect şcolar pentru Ana, proiect ce are ca temă evoluţia unui copac din iarnă până în primăvară. Săracul copăcel, l-am strămutat o dată, motiv pentru care e aşa de mititel. Nu s-a dezvoltat ca ceilalţi fraţi ai lui, plantaţi în acelaşi timp dar care au rămas la locul lor.
L-am ales pe mititelul ăsta pentru că a fost mai la îndemână, în faţa casei, unde puteam foarte uşor să ne amintim de proiect şi să-i facem câte o poză în diferite stadii de dezvoltare. L-am pozat începând din iarnă, până acum câteva zile, când au apărut şi primele fructe. Azi am reuşit să strângem toate pozele şi am realizat filmuleţul de mai jos:
Sau “Nu daţi mesaje în timp ce conduceţi!” Deşi filmul de mai jos se referă la mesajele text de pe telefonul mobil, semnalul de alarmă pe care îl trage e valabil pentru orice fel de mesaje: Facebook, Twitter etc
Aseara, dupa ce m-am incalzit cu niste pahare de vin, am dat intamplator pe YouTube peste melodia lui Louis Amstrong “What a wonderful world” si mi-a incoltit in minte ideea sa caut cateva piese care povestesc cat de frumoasa este viata si cat de mult merita ea traita.
Zis si facut…cu share la piese pe twitter inclus La sfarsit mi-am dat seama ca trebuia sa folosesc un #hashtag.
Asadar, dupa ”What a wonderful world”
…a urmat exceptionala piesa “La Vita E Bella” a lui Nicola Piovani, piesa din filmul cu acelasi nume:
…apoi Ace of Base cu “Beautiful Life”:
…apoi “Life is Beautiful”, melodie inclusa in coloana sonora a serialului “Grey’s Anatomy”:
Mi-am amintit si de o piesa excelenta a copilariei mele, “Life is life” a formatiei Opus:
…şi de alta, la fel de veche dar la fel de plăcută, “Wonderful life” a lui Black:
A urmat apoi OneRepublic cu “Good Life”:
si apoi variata romaneasca “Viata e frumoasa” a lui Stefan banica Jr:
Nu putea sa lipseasca The Beatles cu “Obladi Oblada”:
Iar la final i-am lasat pe cei de la Bon Jovi cu “It’s My Life”: