27th Sep

Povestea din Covasna, regiunea denumită Ținutul Conacelor

Săptămână trecută am avut şansa să ajung pentru prima dată în judeţul Covasna şi nu doar în trecere, ca până acum, ci chiar să stau aproape 3 zile în acest Ţinut al Conacelor, în săptămâna care a marcat Zilele Turismului în Covasna, o iniţiativă a autoritătilor locale de a promova din punct de vedere turistic judeţul Covasna.

Scriind aceste rânduri, am retrăit frumoasa poveste de săptămâna trecută din Ţinutul Conacelor…

Covasna

În contextul în care Covasna este primul județ din România care își lansează propriile pachete turistice, disponibile pe www.ViziteazaCovasna.ro  noul website de promovare turistică a județului Covasna, lansat pe 19 septembrie 2016 – un mic grup de bloggeri, din care am făcut parte şi eu, am participat la un info trip care ne-a propus explorarea regiunii Covasna.

Aici ne-au fost prezentate câteva dintre pachetele turistice ce includ vizite la meșteșugari, excursii în natură, cursuri de echitație, mese cu preparate tradiționale din Transilvania sau activități de aventură, în funcție de preferințele celor care aleg să viziteze Ținutul Conacelor.

O parte dintre aceste activităţi le-am parcurs şi noi.

Vizita ne-am început-o la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe unde am aflat că în perioada interbelică judeţul Covasna se chema Comitatul Trei Scaune, o formă mai veche de organizare administrativ-teritorială ce avea capitala la Sfântu Gheorghe. Regiunea Trei Scaune era formată pe atunci din trei scaune secuiești: Kézdiszék (Târgu Secuiesc), Orbaiszék (Covasna) și Sepsiszék (Sfântu Gheorghe).

Deşi actualul judeţ Covasna este cel mai mic judeţ din România, ca suprafaţă, Covasna are concentrat un patrimoniu cultural şi unul antropic foarte importante.

Experiențe unice cu meșteșugari autentici

Satul Arcuş din judeţul Covasna ne-a arătat mai întâi un personaj aparte, pe Balint Zoltan (Zoli), care pe cheltuiala sa a încropit un muzeu ce conţine peste 450 de fiare de călcat (dintre care 366 sunt modele diferite), sobe din metal, unelte din lemn şi fier pentru tot felul de îndeletniciri, o colecţie de ouă încondeiate si multe altele. Îndelednicirea de bază a lui Zoli este meşteşugitul porţilor secuieşti şi a sâlpilor funerari (în religia lui nu există cruci).

Mai mult, Zoli face şi pe ghidul pentru turişti străini vorbitori de limba maghiară cărora le arată frumuseţile României şi nu doar din Transilvania. A condus grupuri organizate în excursii la Cazanele Dunării, Moldova sau Bucureşti.

Dacă treceţi prin zonă, neapărat să vă opriti în Arcuş, la Zoli, care locuieşte vis-a-vis de muzeu, el fiind dispus tot timpul să vă arate personal toate colecţiile şi să vă servească şi cu un pahar de pălincă.

Tot în Arcuş am ajuns în ţara Turtei Dulci, într-un atelier unde o familie de meşteşugari coace, iar apoi pictează turta dulce.

Oferte de weekend la castele și conace. Castelul Daniel din Tălişoara

Prima zi din info trip s-a încheiat cu o cină şi cazare la un castel – Castelul Daniel din Talişoara – un loc de vis unde aveam să stăm 2 nopţi. Castelul este situat la doar o oră de Braşov şi aparţine familiei Racz, formată din 2 corporaţişti care se trag de prin acele părţi ale locului, care au ales să cumpere în 2009 un castel în Covasna, în locul unui apartament în Bucureşti.

Castelul a devenit şi mai călduros, după frigul îndurat în timpul zilei, atunci când în salonul cu şemineu a apărut şi palinca tradiţională, combinaţia perfectă pentru a-mi încălzi genunchii îngheţaţi. Ei bine, aici a început povestea noastră la Castel şi în împrejurimile acestuia.

Processed with Snapseed.

O vorbă de prin părţile locului spunea că, pe vremuri, pentru a întreţine un metru pătrat de castel, trebuia să deţii un hectar de pădure.

Deşi nu arată ca un castel adevarat, având aspect mai mult de conac, castelul Daniel a fost reşedinţa unei familii nobile – Familia Daniel. Cum ecuaţia de mai sus cu întreţinerea unui metru pătrat de castel şi nevoia de a deţine un hectar de pădure nu mai este de actualitate, noii proprietari au fost nevoiţi să găsească o întrebuinţare nouă, în concordanţă cu vremurile actuale, pentru a întreţine clădirea castelului.

Astfel, după achiziţia castelului din 2009, a urmat o perioadă de proiectare şi cercetare, apoi renovare, iar din 2014 a fost deschis actiualul Hotel Castel Daniel, un hotel tip boutique de 4 stele. Castelul are 8 camere mari şi foarte mari, un salon si un bar.

O altă clădire situată în aceeaşi curte generoasă se afla la momentul vizitei noastre în plin proces de renovare, după a cărei finalizare capacitatea de cazare se va dubla, iar în plus complexului i se va adăuga o sală de evenimente mai mare şi un centru SPA.

Weekend aristocratic la castel de la 55 EUR/persoană/zi

Pentru un pachet de 3 nopți la Castel Daniel cu demipensiune și o activitate la alegere – vizită la un atelier tradițional de fier forjat în Tălișoara, baie romantică, ședință de masaj, închiriere de biciclete sau plimbare cu căruța – turiștii vor plăti începând de la 329 EUR/2 persoane. Pentru familii sau grupuri organizate există și pachete speciale începând de la 83 EUR/persoană/zi, care includ, spre exemplu, și o cină în aer liber, cu foc de tabără.

Povestea continuă. Pâine cu ceapă şi slană picurată

Peste 100 de obiective interesante de vizitat se află în jurul Castelului Daniel, grupate în activităţi tematice. A doua zi din info trip noi am mers cu căruţa, am băut apa vieţii, am făcut o drumeţie la Peştera Orban Balazs prin Cheile Vârghişului şi am trecut pe la fierar acasă.

Povestea acestuia din urmă a devenit şi mai interesantă atunci când fierarul ne-a rugat să identificăm, printre uneltele frumos expuse cu care lucra fierul, o unealtă (eu i-am spus „sculă” dar să vedeţi ce sculă) care nu era pentru prelucrarea fierului, ci avea o altă întrebuinţare.

Ei bine, am identificat un fel de cleşte ca o mică presă care se punea în foc să se încingă, iar apoi, cu ajutorul acesteia, fierarul presa o bucată de slană picurând grăsime pe o felie de pâine cu bucăţele de ceapă. Dumnezeesc de bun! Nu există ceva mai bun de atât 🙂 Atât de simplu dar atât de bun. Recomandare: în timp ce aşteptaţi să picure slana, beţi cel puţin un pahar de pălinca. Altfel se aşează mâncarea 🙂

De când am plecat de la nenea fierar mă tot gândesc cum să fac rost de o astfel de sculă sau cum să construiesc una. Aşa ceva nu poate să lipsească unui grataragiu ca mine.

La fierar am ajuns pentru că povestea noastră ne-a dus la atelierul lui, după ce unul dintre caii care ne-a plimbat cu căruţa prin sat a rămas fără un cui la o potcoavă şi nu ne-am putut continua drumul. Evident că aşa era povestea şi trebuia să trecem şi pe la fierar. Şi bine am făcut 🙂

Peştera Orban Balazs şi Cheile Vârghişului

Vremea ploioasă era să ne încurce socotelile, printre alte activităţi programate fiind inclusă şi o drumeţie de cca 5 kilometri (dus-întors) pâna la Peştera Orban Balazs, prin Cheile Vârghişului. Dar ploaia s-a oprit, pe alocuri chiar a ieşit şi soarele, astfel că am avut norocul să facem un drum spectaculos de cca 2 ore cu porţiuni destul de grele şi alunecoase. Dar a meritat.

După ce ne-am căţărat, pe alocuri, am traversat şi 3 podeţe peste râu, am urcat scările către peşteră. Acolo ne-am aprins lanternele (de la telefoane) şi ne-am continuat drumul prin peşteră vreo câteva sute de metri, încurajaţi de ghid că la capătul drumului nostru prin peşteră vom găsi o comoară.

Şi nu era o păcăleală. Făcea parte din jocul şi povestea noastră dar nu era o păcăleală. Chiar am găsit o cutie din lemn pe care nu am avut voie să o deschidem acolo, în peşteră, ci doar la întoarcere, la ieşirea din grotă. Curioşi, când am ajuns la lumină, am stat la rând să vedem unul câte unul ce comoară conţine cutia misterioasă. Astfel, am aflat fiecare că cea mai de preţ comoară suntem fiecare dintre noi, în interiorul cutiei fiind o simplă oglindă! 🙂

Covasna – Ţinutul Conacelor

Revenind la regiunea pe care o vizitam, Covasna are peste 160 de conace și castele, unele intrate în circuitul turistic ca hoteluri, pensiuni sau muzee, iar altele urmând a fi restaurate, atât din inițiative private, cât și de către Consiliul Județean Covasna. În plus, Covasna are nu mai puțin de 1.000 de izvoare de ape minerale, cu proprietăți curative, folosite în cadrul zonelor de relaxare și SPA din hotelurile din județ.

Doar în localitatea Bigfalău, pe care am apucat să o vizităm în ultima zi de info trip, sunt 36 de conace ce urmează să intre în patrimoniul UNESCO. Localitatea Bigfalău, comuna Ozun din Judeţul Covasna este localitatea care la 380 de locuitori are un patrimoniu cultural ce cuprinde 36 de conace din secolul XVIII – XIX, probabil singura din ţară cu acest patrimoniu.

Bicfalău – localitate situată la 31 de km de Braşov – este un loc excelent pentru o minivacanţă sau o relaxare de un week-end.

Şi ca să vedeţi despre ce este vorba, mai bine vă arăt câteva conace din Bicfalău. O să încep cu cel care mi-a plăcut cel mai mult cum a fost renovat dar în acelaşi timp şi foarte bine păstrat – casa unui doctor desntist reîntors în România:

Celelalte conace vizitate:

Info tripul a fost organizat cu sprijinul Asociaţiei Travel Focus, cunoscută că promovează destinaţiile turistice din România, regiuni unice, frumoase şi autentice şi a Asociaţiei de Promovare a Turismului din judetul Covasna. Covasna este primul județ din România care își lansează propriile pachete turistice, disponibile pe www.ViziteazaCovasna.ro.

Aşadar, dacă v-aţi plictisit de aceleaşi destinaţii şi nu ştiti încotro să o luaţi atunci când vine vorba de petrecerea unui week-end cu cei dragi sau a unei vacanţe, regiunea Covasna reprezintă o destinaţie inedită şi interesantă pe care vi-o recomand cu drag.

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te prin e-mail la postările mele de pe acest blog!

Comments (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *