4th Iul

Despre consecvență. În blogging

La finalul recent încheiatei tabere #BizSMSCamp, the summer edition, Marta a enunţat câteva neajunsuri ale bloggerilor în relaţia cu agenţiile şi/sau cu brandurile, la pachet cu unele recomandări pe care le face acestora, un fel de „How to” dedicat bloggerilor şi denumit BunăStarea Blogosferei 2016.

În egală măsură, a arătat lucrurile ce se pot îmbunătăţi în dreptul agenţiilor şi a brandurilor şi a făcut câteva recomandări şi pentru acestea. În cele ce urmează, voi comenta, însă, doar partea care ţine de blogeri şi mai ales de mine, bloggerul Claudiu Ciobanu de la claudiuciobanu.eu 🙂

consecvență

Să le luăm pe rând:

Bloggerii scriu despre orice, fără a se documenta suficient şi fără a avea o abordare dedicată”

Aici e vorba despre a reuşi să îţi păstrezi nişa, de a scrie despre orice dar în maniera ta, în felul tău – întotdeauna poţi găsi un unghi potrivit – şi mai e despre curajul de a refuza anumite campanii sau articole punctuale despre un subiect care nu are un conţinut potrivit şi relevant pentru cititorii tăi. Evident, nepotrivirea asta vine şi din lipsa unui reserch la nivel de agenţie/brand dar consider că un feed-back de acest gen, adică refuzul de a colabora, cu argumente, este unul valoros pentru agenţii/branduri.

Despre documentare, ce să zic? Are dreptate. Eu am un „defect” major: umblu cu reportofonul după mine mereu. Nimeni nu poate reţine atât de multe detalii, iar o reascultare te pune în postura ideală de a relua firul poveştii, iar în acelaşi timp de a fi sigur că nu ai omis chestiuni importante.

Despre lipsa research-ului din agenţii în ceea ce priveşte bloggerii am mai scris şi cu altă ocazie, prin 2011, şi se pare că şi acum subiectul este de actualitate, din păcate. Aici puteţi citi acel articol si o să vedeţi că nu s-au schimbat foarte multe.

Nu ştiu să facă sau nu-şi fac branding personal”

Right. Blogul este o unealtă prin intermediul căreia îţi creşti branding-ul personal. „Cel mai mare beneficiu pe care mi l-a adus şi încă mi-l aduce blogul este brandingul personal, de la primul post şi până în prezent. E ca un CV, ca o carte de vizită pentru mine, mai ales atunci când vine vorba de online,” spuneam în ianuarie 2015, când am implinit 5 ani cu acest blog. Articolul întreg AICI. Acelaşi lucru îl spun şi azi.

„Se îmbată cu puterea ocazională, uitând că azi eşti în top, dar mâine nu se ştie”

Despre acest aspect nu pot să mă pronunţ, mai ales pentru că eu nu îmi pun toate ouăle în „coşul” blogului, ci mă împart între blogging şi publishing. Nu am avut spike-uri prea mari în trafic, iar dacă le-am avut, nu m-au ameţit, însă semnalul de alarmă tras de Marta este unul corect, mai ales atunci cănd vine vorba de atitudine, atunci cănd un singur succes te face să nu-ţi mai încapi în piele şi să te comporţi total nepotrivit. Succesul se construieşte cu muncă, în timp, nu peste noapte.

„Consideră că li se cuvin campanii, produse, invitaţii şi uită să mulţumească pentru ele”

Probabil că aşa este, la modul general. Nu consider că mi se cuvin anumite campanii, produse sau invitaţii. Ele trebuie „câştigate” doar cu seriozitate şi consecvenţă. Devin puţin frustrat doar atunci cănd nu am primit o invitaţie sau o propunere de campanie de pe „cărarea mea”, unde am ceva de spus şi aş putea să fac o diferenţă, iar asta se întâmplă nu doar din cauza lipsei de research ci şi din cauza mea că nu am fost suficient de vizibil pentru brand sau agenţie.

Soluţia mea: de stabilit un contact post eveniment/campanie şi de trimis o scrisoare de intenţie, o prezentare dacă există pentru ca respectiva companie să te ia în calcul data viitoare. Eu am făcut aşa. Măcar te lămureşti care-i treaba cu tine: te cunosc sau nu, te apreciază sau nu, eşti relevant sau nu pentru ei.

O altă soluţie pe care o recomand din toată inima: creează tu un concept unic şi trimite-l agenţiilor/ brandurilor. Du-te tu peste ei, nu aştepta să te descopere ei. Eu aşa am făcut şi s-au născut proiecte frumoase, cel mai bun exemplu fiind proiectul #masinadefamilie, ajuns la episodul cu numărul 23, în 20 de luni şi la 10 branduri auto testate. Şi nu am ridicat piciorul de pe acceleraţie. Încă propun proiectul, încă îi aduc îmbunătăţiri, pentru că nu e suficient să fii creativ dacă nu eşti şi consecvent.

Cât despre a uita să mulţumeşti, o cred pe Marta şi ştiu despre ce vorbeşte. În cazul meu, întotdeauna, mulţumirilor li se adaugă „ceva” care nu este trecut în contract, un plus de la mine, la pachet cu un raport de trafic şi reach pe Facebook şi sugestia unui feed-back legat de prestaţia mea din partea companiei, în caz că acesta nu a existat.

Recomandările Martei sunt de bun simţ, iar parte dintre ele se regăsesc în rândurile scrise de mine mai sus. Din punctul meu de vedere, ca blogger, mai trebuie să îmbunătăţesc partea de articole ce conţine păreri personale, precum cel de faţă, aşa cum odinioară obişnuiam să scriu mai des. Dacă nu din experienţa de 6 ani + de blogger, măcar din experienţa de viaţă să pot transmite lucruri.

Să ne citim cu bine!

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te prin e-mail la postările mele de pe acest blog!

Comments (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *