15th Oct

Cât timp petrece copilul tău în fața televizorului?

Ana si tehnologia

Dintre cele 3 televizoare, câte aveam acum vreo 8 ani, atunci când ne-am mutat unde stăm şi în prezent, azi avem doar unul, în camera noastră. Restul s-au stricat, iar pe parcurs ne-a cam pierit cheful de televizor din mai multe motive, aşa că nu am mai cumpărat altele.

Cele mici vin la noi, când le dăm voie, atunci când se poate, să vadă câte un film sau să se uite la câte o emisiune gen Vocea României, Masterchef sau Visuri la Cheie, preferatele noastre. Cumva, am făcut o mişcare bună cu televizor doar la noi în cameră. Cu alte cuvinte, nu e chiar la liber uitatul la televizor.

De la ce-am plecat?

Un studiu comandat de Fundaţia PRAIS, iniţiatorul mişcării naţionale „Şi eu trăiesc sănătos! – SETS”, arată că în România, un copil petrece circa 22,7 ore pe săptămână în fața unui ecran (calculator sau televizor). Asta înseamnă, în medie, 3,24 ore pe zi. Wow!

Încerc să ma gândesc cam cât petrec fetele mele pe zi în faţa televizorului, a unei tablete sau a unui laptop. Ana mea nici nu mai are timp de toate astea, la câte festivaluri, repetiţii (dans) şi alte activităţi are, iar când are ceva timp, ascultă muzică. Îi place tehnologia, noile device-uri dar nu exagerează. Cea mică, Sara, se uită doar la tutoriale LEGO pe youtube sau la TV, pe Disney Channel dar nu depăşeşte 1 oră pe zi.

Oricum, nu impun niciodată vreun program, nu stau să cronometrez cât stau în faţa unui ecran. Echilibrul în tot şi în toate vine în timp, iar la noi ăsta e climatul. În plus, suntem ocupaţi cu multe lucruri şi nu mai avem timp de televizor 🙂

Cât timp petrece copilul tău în faţa televizorului?

Acelaşi studiu arată că în Olanda și Belgia timpul petrecut este de circa 15 ore pe săptămână (2,14 ore pe zi). Țara noastră este surclasată doar de Bulgaria, cu 25 de ore pe săptămână (3,57 ore pe zi). Timpul petrecut în faţa calculatorului este monitorizat egal la nivelul grupurilor socio-economice țintă: 50% dintre părinţi controlează timpul petrecut de copiii lor în faţa ecranului.

Fundaţia PRAIS, iniţiatorul mişcării naţionale „Şi eu trăiesc sănătos! – SETS”, a implementat în România pe o perioadă de trei ani, proiectul EPHE „EPODE pentru promovarea egalităţii în ceea ce privește starea de sănătate”. Au fost monitorizate metodologiile şi rezultatele implementării proiectului educaţional extracurricular SETS pe un eșantion reprezentativ de 180 de familii din oraşul Otopeni.

Simultan, aceeaşi cercetare s-a făcut în alte 6 comunități similare din Belgia, Franţa, Olanda, Portugalia, Grecia și Bulgaria, evaluându-se eficienţa intervenţiilor bazate pe comunitate pentru a reduce decalajul legat de sănătate, respectiv, a prevenirii obezităţii infantile în rândul populaţiilor defavorizate.

Sondajul EPHE este o analiză de explorare și identificare a inegalităţilor de comportament și a factorilor determinanţi ai acestora, la nivelul unor categorii socio-economice selectate, aplicând acelaşi chestionar în fiecare an pe acelaşi eşantion. 1.266 de copii şi familiile lor din 7 ţări, au fost chestionaţi, dintre care 631 de băieţi şi 635 de fete, cu o medie de vârstă de 7 – 9 ani.

Inegalitate în sănătate: prevenţia tradiţională nu ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ea.

Potrivit studiului, situaţia economică şi educaţională a familiei poate fi asociată cu aproximativ 25% din prevalenţa obezităţii la bărbaţi şi 50% la femei. Populaţiile defavorizate nu au acces, în suficientă măsură, la metodele de prevenţie tradiţională, din cauza ratei reduse de participare sau a nivelului de înţelegere scăzut, astfel copiii născuţi într-o familie cu o situaţie socio-economică scăzută se află într-o poziţie dezavantajată în ceea ce priveşte prevalenţa obezităţii.

Rezultate

La finalul celor trei ani de implementare şi a trei sondaje, studiul EPHE a arătat beneficiile accesului constant la informare, educaţie şi activare de la vârste fragede în schimbarea obiceiurilor de stil de viaţă, precum şi crearea unui mediu favorabil pentru starea de sănătate generală a familiilor.

Prin intermediul unor acţiuni directe în mediul şcolar şi în comunitate, practicile parentale de acasă se pot îmbunătăţii. Accesul gratuit la materiale educaţionale, lecţiile deschise în şcoli despre importanţa consumului echilibrat al tuturor categoriilor alimentare, al fructelor şi legumelor proaspete, a practicării zilnice a sportului şi mişcării, atelierele de creaţie şi piesele de teatru pe tema hidratării şi a somnului sunt doar câteva dintre intervenţiile mişcării naţionale „Şi eu trăiesc sănătos!” – SETS implementate şi monitorizate timp de 3 ani pe acelaşi eşantion de respondenţi.

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te prin e-mail la postările mele de pe acest blog!

Comments (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *