12th Iun

Pentru 2 zile am fost #bloggerbeton

Chiar nu mă gândeam că o să ajung vreodată într-o fabrică de ciment, însă odată ce am primit ideea potrivit căreia urma să văd exact cum se fabrică cimentul şi ce implică acest lucru la Fabrica Holcim de la Câmpulung Muscel, unul dintre cei mai mari producători de ciment din lume, mi-a plăcut din prima conceptul #bloggerbeton.

Mai mult, pentru această expediţie, am primit funcţia de Director de Mediu. Adică să ne înţelegem 🙂 Imediat vă povestesc şi cum e cu partea de mediu la Holcim pentru că impresia unora este că o astfel de fabrică este doar o sursă de poluare.

IMG-6455 (Copy)

IMG-1925

Numai cine nu a construit o casă are impresia că poţi construi şi fără betoane. Da, poţi reduce cantitatea de beton, însă nu poţi să o înlocuieşti 100%, oricât de mult vrei să fii sau să pari tu eco.

Ce poţi să vezi într-o fabrică de ciment, la naiba? Betoanele nu prea sunt prietenoase. Ce poţi să scoţi de la ele? Vorba cuiva de pe Facebook, frustrat sau nu, atunci când a văzut delegaţia noastră de bloggeri care se îndrepta spre Câmpulung: „de ce e interesant pentru internet cum se ambalează sacul de ciment?”

În primul rând, o astfel de expediţie „cimentează relaţiile”. Dar să-i răspundem dumnealui aplicat şi să vedem ce experienţe interesante am avut la Câmpulung:

– organizarea elveţiană a fabricii este una fără reproş (compania elvetiană Holcim tocmai a fuzionat cu compania franceză Lafarge şi a creat cel mai mare producător de ciment din lume). Pe alocuri, zici că eşti într-o farmacie, deşi vorbim de calcar, ciment, deci praf

– tot la nivel de organizare şi de siguranţă în muncă: fabrica Holcim de la Câmpulung are nivelul de zero accidente de muncă la un milion de ore lucrate

– fabrica are cel mai înalt nivel tehnologic. Ca exemplu: pentru ca produsele Holcim să ajungă „singure” din silozuri în autocamioane, conducătorul auto are nevoie doar de un card pe care sunt memorate datele despre: client, destinaţie, tipul de produs şi cantitate

– am vizitat hala de preomogenizare, care are o înălţime de 25 m, o lăţime de 76 m și o lungime de 163 m, hală unde ar putea încăpea lejer două Boeing-uri  747.

– am urcat pe cea mai înaltă construcţie industrială funcţională din ţară – turnul preîncâlzitor de aproximativ 140 de metri. Deşi îmi tremurau masiv genunchii, pentru că am rău de înălţime, priveliştea a fost superbă, deci a meritat din plin

IMG-6388 (Copy)

– fabrica de la Câmpulung înseamnă un colos de peste 12.000 tone de beton şi oţel beton care a produs până acum peste 1.200.000 tone de ciment

– linia de măcinare făină de ciment și clincherizare, cu o capacitate de 4.000 de tone/zi a fost calculată pentru utilizarea de volume mari de combustibili alternativi. Despre utilizarea deşeurilor pe post de combustibili, sunt foarte multe de spus, iar ca Director de Mediu am fost foarte interesat sa aflu mai multe:

În primul rând, lângă fabrică există o unitate de colectare, testare şi procesare a deşeurilor – Ecovalor SRL – ce se folosesc în loc de cărbuni, combustibilul obişnuit pentru mega cuptoarele fabricii, pentru protecţia mediului şi eficientizarea costurilor.

În unitatea Ecovalor, prin metoda de tratare termică a deșeurilor în cuptoarele deja existente în fabricile de ciment, deșeurile se transformă  în resurse alternative pentru că se obțin simultan atât recuperarea conținutului energetic (valorificare energetică), cât și reciclarea conținutului mineralogic al acestora. Metoda este recunoscută la nivel european ca exemplu de bună practică în domeniul eficientizării resurselor si exemplu de urmat în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Se pot trata astfel în siguranță o gama largă de deșeuri provenite din industrie (ex: anvelope uzate, șlamuri petroliere, deșeuri de cauciuc, plastic, textile, hârtie, lemn, pielărie etc), de la sortarea deșeurilor menajere sau de la tratarea apelor uzate, iar cantitățile de deșeuri direcționate spre co-procesare cresc odată cu implementarea cerințelor legislației de mediu și cu dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor. În prezent, Holcim România co-procesează anual o cantitate de deşeuri echivalentă cu cea generată de un oraş cu peste 350.000 de locuitori.

Tot la capitolul mediu, Holcim are ca obiectiv reducerea emisiilor atmosferice prin folosirea filtrelor de desprăfuire, livrarea de produse cu amprentă redusă de carbon şi reabilitarea zonelor industriale dezafectate.

– traseul de la cariera de calcar din dealul Mateiaş la fabrică este de numai 2,6 km, aceasta fiind motivul localizării fabricii din Câmpulung

–  toată activitatea fabricii este supravegheată și coordonată din camera de comandă, „creierul” fabricii, unde se lucrează 24 din 24 de ore, cu 14 oameni (8 femei și 6 bărbați). Ei trebuie să urmărească 426 de parametri

– în 8 ore se înfoliază 1.440 de paleți, adică aproximativ 2.300 de tone de ciment (fabrica de ciment de la Câmpulung a început să producă în 1972, iar de Holcim a fost cumpărată în anul 1999).

– spre final am învăţat să fac zidărie. Am făcut alături de alti doi colegi litera „L” din Holcim. Cine spune că nu e mare lucru, îl invit să-zi zidească măcar grătarul din curte şi apoi mai vorbim. Să nu uiţi să laşi rosturi între cărămizi! 🙂

Pentru cei care doresc să afle cum se face exact cimentul, exista acest video foarte sugestiv:

Cam astea sunt lucrurile care mi-au atras atenţia. Evident ca sunt mult mai multe de atât. Dar să nu uit de o componentă esenţială a ceea ce înseamnă colosul Holcim de la Câmpulung – oamenii, căci omul sfinţeşte locul.

Trebuie să fii tare deschis la minte şi răbdător din cale afară să laşi vreo 14 nebuni să „zburde” organizat prin fabrică, 14 bloggeri care să pună tot felul de întrebări ciudate dar bune, în acelaşi timp. Trebuie să fii un caracter tare să lupţi cu mega instalaţiile alea, să câştigi lupta cu calcarul, cu cimentul sau cu betonul şi nu în ultimul rând, trebuie să fii foarte pasionat de munca ta. Astfel de oameni am întâlnit la Holcim Câmpulung.

IMG-6265 (Copy)

Despre focul de tabără, team building-ul cu Orlando şi programul artistic cu Make şi Vlad care încheiat ziua de miercuri, va rog să mă lăsaţi să vă povestesc cu alta ocazie, să nu amestecam lucrurile.

#SalutHolcim!

Alte cifre Holcim (România) SA:

– Pe lângă fabrica de la Câmpulung, Holcim mai deţine o a 2-a fabrică la Aleșd (judeţul Bihor), o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 14 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti. Holcim are aproximativ 800 de angajați în România

– Valoarea totală a investiţiilor Holcim în România din 1997 şi până acum se ridică la peste 700 de milioane de euro, incluzând aici şi achiziţiile

– Holcim este unul dintre cei mai importanţi furnizori de ciment şi agregate (nisip şi pietriş), betoane şi asfalt, dar şi servicii conexe și este prezent în 70 de ţări de pe toate continentele.

Pozele de mai sus sunt realizate cu camera foto digitală Canon EOS 1200D.

Mai multe poze pe pagina Holcim Romania.

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te prin e-mail la postările mele de pe acest blog!

Comments (5)
  • Daca stiam ca e curat si loc bun de vizitat si de doamne, ii faceam concurenta sotului la campania Blogalinitiative!

  • Din nefericire fabrica de ciment fostul „Cimus” construita de români pe pamânt românesc nu mai este a muscelenilor a fost acaparată de transnţionalele Holcim si Lafrage.Profitul ajunge în afara României şi foarte puţin este reinvestit ţn România.Cimentul din câte ştiu nu se transportă pe mari distanţe din cauza costului mare deci distribuţia se face zonal şi este vândut tot în România la o distanţă cât mai mică de fabrică.Datorită tehnologiilor moderne si numarului mic de salriaţi costurile de preoducţie sunt mult mai mici ca la fostul Cimus.
    Fostul Cimus avea peste 2000 de salariaţi majoritatea musceleni iar actuala fabrica foloste multi salriati straini de Muscel.Datorita globalizării avem mai puţine locuri de muncă(foştii salariaţi ai lui Cimus au fost disponibilizaţi in cea mai mare parte)şi venituri mai mici la bugetul local şi bugetul general al statului.Un avantaj ar fi poluarea mai mica a zonei cu praf dar am auzit ca deşertificarea zonei exploatate însoţită de vânturile puternice pot polua zona cu praf (deci filtrele instalate nu mai folosesc la nimic în acest caz).Pe tremen lung zona exploazată nu mai arată deloc bine dpdv estetic şi mai ales ecologic va fi în rândul zonelor devastate gen Roşia Montană.Puţini musceleni benficiază de pe urma acestei transnaţionale, locurile de muncă fiind puţine şi greu de obţinut.
    Cei care au profitat de vânzarea combinatului nu traiesc în zona Muscelului.
    Pepenel fostul director cere deţinea 42%din acţiunile combinatului şi voia preluarea acestuia a fost obligat să le vandă acţionarului mjoritar Holcim pentru circa 2 milioane$ cu mult sub valoarea reală în 1999.

  • […] bloggeri beton din excursie au fost Marius Matache, Claudiu Ciobanu, Andrei Vulpescu, Corina-Maria Scheianu, Bogdan Daradan, Cristian China-Birta, Cristian […]

  • […] Claudiu Ciobanu – Director de Mediu […]

  • […] Ciobanu (Director de Mediu) – Două zile BloggerBeton Pe lângă reducerea emisiilor, livrarea produselor cu amprentă scăzută de carbon și […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *