17th Oct

Poezia Anei

A1

Sunt fascinat de Ana mea, nu încetează să mă surprindă. Compuneri de-ale ei am mai citit, iar una dintre ele am împărtăşit-o cu voi aici. Însă poezia, e ceva nou la ea. Sau nu, din câte îmi spune ea. A mai scris câteva versuri dar e prima oară când le rosteşte cu voce tare.

Iată ce poezioară a scris minunata mea Ana, de nici 10 ani:

Soarele luminează liniştitor

Vântul bate lin, uşor

Păsările se întrec, în zbor

Frunzele sunt viu colorate

Culori fermecate

Iată că s-au ofilit

Vremea fructelor a sosit

Mere de foc, gutui amărui

Cu gust parfumat

De-a dreptul minunat

Toamna mângâie natura

Şi ne farmecă într-una.

Toţi copiii sunt minunaţi, Ana mea e minunată. Să-i ascultăm mai des, să-i ascultăm mai mult!

Poza de mai sus e făcută chiar de ea, în Grădina Botanică, săptămâna trecută.

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te prin e-mail la postările mele de pe acest blog!

Comments (2)
  • Felicitari!! Este foarte frumoasa poezia,Ana. Contiunua! Cine stie, poate intr-o zi o sa imi dai si un autograf pe primul tau volum de poezii. Eu voi fi foarte mandra sa il am. :*

  • Multumim, Gabi! 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *