18th Oct

Te-aștept diseară’n Cișmigiu

„Cişmigiu et Comp.”, cartea lui Grigore Bajenaru, este una dintre cărţile de căpătâi ale adolescenţei mele. La cartea asta m-a dus prima oară gândul când am urmărit piesa „Parcul”, cea care a deschis o nouă stagiune a Teatrului Masca, piesă în care apar şi câţiva lăzărişti în uniforme.

Prin piesa „Parcul”, Teatrul Masca dă semnalul că se întoarce la ceea ce ştie să facă cel mai bine şi la ceea ce l-a consacrat ca şi teatru: spectacolele de gest. Este o obţiune definitivă, declarată a Teatrului Masca. „Parcul” dă tonul în această stagiune la spectacolele non-verbale pe stilul statuilor vivante, cunoscut celor care urmăreau prin parcuri reprezentaţiile actorilor de la Masca.

Pe scurt…În capătul unei alei, a unei singure alei din Parcul Cişmigiu, un caraghios lucid a montat o cameră de filmat. Acum aproape un secol. Şi a lăsat-o mergând…Tot ce a surprins acea cameră între 1854 şi 1989, tot ce s-a petrecut în parc în această perioadă de timp, este ca un film de epocă mut, văzut pe repede înainte.

Costumele şi machiajul, ca de obicei la înălţime. Poate unii se gândesc că e mai uşor „fără vorbe”, fără text, în teatru dar, înainte de a percepe aşa un astfel de spectacol, ar fi bine să fie atenţi la sincronizarea mişcărilor întrerupte ale actorilor, ca într-un break dance continuu sau la tehnica living statues, un stil actoricesc deloc facil.

Dacă vreţi să-l vedeţi pe Mestrul Mihai Mălaimare parodiindu-l pe Gică Petrescu sau interpretând vechea piesă „Te-aştept diseară’n Cişmigiu”, următoarea reprezentaţie a piesei Parcul va fi pe 3 noiembrie.

Aşa că…”Te-aştept diseară’n Cişmigiu/ Pe-aceeaşi bancă unde am mai stat…”

httpv://youtu.be/3TYlV6dDwPg

IMG-0972

IMG-0991

IMG-0998

IMG-1009

IMG-1007

IMG-1019

IMG-1021

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te prin e-mail la postările mele de pe acest blog!

Comments (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *