A meritat din plin

Se dă o trupa de dans modern pentru copii, cu părinţi, coregrafi plus prieteni ai trupei. Undeva la circa 60-70 de persoane.

Se ia un Festival de Artă şi se pune în scenă prima ediţie doar cu ajutorul celor de mai sus. Poate doar cei de la sunet, să zicem, au avut legatură cu vreun festival de gen. Dar nici asta nu e sigur 😀 În rest, pentru toată lumea, organizarea unui asemenea eveniment era o premieră.

Se aduc sponsori, prezentatori, se caută sală cu sunet, lumini şi toate cele, se contactează şi se invită zeci şi zeci de şcoli, grădiniţe şi şcoli de artă.

Se pun în scenă peste 100 de momente de dans, cântec şi teatru cu peste 500 de participanţi.

Să revenim la echipa de organizare. Fiecare are rolul lui: unii fac pungile de cadouri, alţii pregătesc medaliile, diplomele şi trofeele, unii montează indicatoare, alţii împart prăjituri micilor artişti, unii cară mese, alţii milioane de costume şi tone de recuzită, unii preiau şcolile de dans şi le îndrumă către vestiar de unde sunt aşteptaţi de alţii şi preluaţi către scenă, unii se ocupă de microfoane şi de desfăşurător, alţii de cd-urile cu muzică, unii au grijă de coafurile domnişoarelor, alţii de costume, unii filmează fiecare moment, alţii fac poze etc

Am mai făcut vreunul dintre noi aşa ceva înainte? Nu. Aveam expertiză în aşa ceva? Nu. Feeling-ul, entuziasmul şi devotamentul nostru pentru copii ne-au împins înainte şi am stat aproape 12 ore în picioare, dispuşi să facem orice efort.

Şi a meritat din plin. Numai expresia de bucurie de pe faţa fiecărui copil atunci când, după ce dădea totul din el pe scenă, la finalul numărului primea o medalie, ne-a asigurat pe toţi că totul a ieşit bine şi foarte bine. Aprecierile celor care au participat au venit doar în completare.

Pentru unii dintre participanţi a fost poate singura apreciere a muncii lor de peste an. La fel trofeele pentru profesorii şi educatorii care i-au pregătit.

Cine ne-a criticat, să rămână cu criticile. Noi rămânem cu o mulţumire sufletească care n-are echivalent în bani pe lumea asta.

Ne vedem la ediţia următoare a Festivalului The Joy of Life.

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te prin e-mail la postările mele de pe acest blog!

Comments (7)
  • Chiar asa a fost…. si a fost frumos! Sincer, acum , daca as avea putere si nu m-ar epuiza organizarea de dinaintea evenmentului, as face o editie pe luna :)))) Dar ne limitam la una pe an 🙂 Sau, cine stie, poate doua :))))

  • Cred ca a fost unul dintre evenimentele pe care le voi tine minte toata viata.
    Felicitari Alina! Felicitari copii! felicitari noua tuturor!!!!

  • Suntem o mare echipa! O familie unita si inchegata, in care fiecare are mare incredere unul in celalalt. Felicitari tuturor!

  • […] Nu putem incheia fără urarea făcută pe blogul său, de către  dl. Claudiu Ciobanu, in articolul ,,A meritat din plin”: […]

  • Felicitari tuturor,in special Alinei!!!Felicitari tuturor copilasilor!!!!

  • […] Nu putem incheia fără urarea făcută pe blogul său, de către  dl. Claudiu Ciobanu, in articolul ,,A meritat din plin”: […]

  • […] prima editie a fost o reusita? Cel mai bine descrie acest lucru domnul Claudiu Ciobanu pe blogul sau.Principalul obiectiv al Festivalului il reprezinta canalizarea spre educatie a tinerei […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *