De ce lumea se încăpățânează să facă ce nu-i place?

Oare de ce? De ce refuzi sistematic să faci ceea ce-ţi place, ceea ce-ţi aduce mulţumire interioară? De ce dai cu flit pasiunilor tale?

Greu primesc un răspuns la întrebarea asta. Un răspuns coerent, un răspuns valabil. Că aşa, în dorul lelii, poţi răspunde cu uşurinţă, cele mai frecvente răspunsuri la întrebarea din titlu fiind de genul: nu am timp sau nu pot.

Nu am timp

Dacă nu ai timp înseamnă ca:

– eşti prizonierul job-ului sau business-ului pe care îl faci

– nu eşti organizat

– ai răspuns aşa doar ca să scapi de mine şi de întrebările mele tâmpite

Conducând zi de zi o maşină, nu poţi spune „Nu am timp să opresc!” atunci cănd acul de la benzină e pe roşu şi urmează să rămâi fără benzină. Ce faci, treci pe lângă benzinărie şi zici: „Nu am timp”?

Spune STOP pentru câteva minute, opreşte-te şi încearcă să îţi dai seama unde te afli şi către ce te îndrepţi. Ai să-ţi dai seama, măcar în ceasul al 12-lea, că timpul trece implacabil şi tu nu ai făcut nimic, nu ai realizat nimic. Nu ai nici un proiect (a se citi cum vreţi voi 😀 )cu nimeni şi deci nu ai pentru cine să tragi.

Poate ar fi vremea să opreşti maşina şi să faci plinul! Vezi că ai timp şi de o cafea. O să te ajute la drum.

Nu pot

Dacă nu poţi înseamnă că:

– ţi-e lene şi nu vrei să ieşi din zona ta de confort

– eşti cu ceaşca plină şi nicio altă informaţie nu îţi mai poate excita neuronii tăi aflaţi într-o continuă letargie

– tu le ştii pe toate şi eşti sigur că ce-ţi propun nu va funcţiona

– nu îţi cunoşti priorităţile

Fă o listă cu ce îţi place să faci. O listă cu visele tale. De aici începe totul. Apoi propune-ţi ca începând din clipa aceea să încerci să-ţi îndeplineşti câte un vis. Montează-te pozitiv şi vizualizează ceea ce-ţi doreşti. Închipuieşteţi că deja ai ceea ce-ţi doreşti, îl atingi, e acolo. E împosibil să nu-ţi iasă ce-ţi propui pentru că faci ceea ce-ţi place. Func-ţio-nea-ză!

Unii au uitat să viseze cu ochii deschişi prinşi fiind în sarcinile care „trebuie” să le îndeplinească. Nu trebuie nimic! Nu trebuie să faci nimic din ceea ce nu-ţi place. Dacă îmi spui că n-ai încotro şi că trebuie să-ţi câştigi existenţa, măcar fă ceva care să-ţi plătescă facturile dar care să-ţi aducă şi mulţumire sufletească.

Degeaba eşti bogat dar nefericit, măcar fii bogat şi fericit! 🙂

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te prin e-mail la postările mele de pe acest blog!

Comments (15)
  • Aşa aşa! Dăm în ei din toate direcţiile. N-au nicio şansă să ne scape. Like!

  • hahaha… Ce-mi plac articolele astea care bat câmpii cu graţie, vorbind despre o lume ideală, în care fiecare nu face altceva decât ceea ce-i place!

    Îi mult de dezbătut pe tema asta iar răspunsurile pe care le-ai menţionat nu-s aşa uşor de comentat.

    Gândeşte-te puţin: tipei de la casa de marcat a supermarketului de unde-ţi faci cumpărăturile chiar îi place ceea ce face (mă refer strict la job)? Cel mai probabil nu (şi cel mai probabil nu există vreo persoană al cărei ideal în viaţă este să lucreze la casă într-un supermarket). Dar cineva tre s-o facă şi p-aia, altfel cum ţi-ai mai face cumpărăturile?!
    Acesta-i doar un exemplu. La fel ca acesta mai sunt multe altele.

    Într-o lume ideală, teoria ta e într-adevăr valabilă. Numai că acea lume sunt convins că nu ar funcţiona.

    • Saramon, tu nu ai timp sau nu poti?

  • Din fericire, pot spune că de câţiva ani am ajuns să fac ce-mi place. Însă, au fost şi perioade în care mă încadram în categoria „nu am timp”. Sau, mai corect spus, categoria s-ar fi numit „mi-aş dori să am mai mult timp pentru ceea ce-mi place” 🙂

    • Saramon, va veni in curand vremea cand la cumparaturi vei avea nevoie doar de un card, sa platesti, fara sa fii asistat de cineva. Dar nu despre tehnologie vorbim aici.
      Vanzatoarea de care spui nu are acces la informatie sau nu vrea sa aiba acces. Ii e atat de comod in spatele casei de marcat, incat refuza sa accepte alte variante de job sau extra-job.
      Tu faci ce-ti place pentru ca acum cativa ani ai avut taria sa spui STOP joc si sa-ti urmezi visul. Iti trebuie curaj pentru asa ceva. Asta face diferenta.
      Atunci de ce spui ca bat campii? Ti s-a intamplat tie, mi s-a intamplat mie si ni se intampla multora.
      Lumea in care traiesti ti-o faci singur. Si e reala.

  • nimic mai adevarat. si nimic mai simplu. suntem in rahat pentru ca lumea refuza sa creada ca e chiar asa de simplu, in schimb prefera sa se tarasca prin rahat si sa pozeze in luptatori…

    • Cam dur, Lucian dar foarte adevarat

  • Încerc să fiu realist.
    Dacă eu sau tu am reușit, asta nu înseamnă că oricine va reuși. Și nu pentru că n-ar dori să iasă din zona de confort cu care s-a obișnuit. Sunt mult mai multe variabile care intră în calcul: educația primită, pregătirea profesională, experiența acumulată și, poate cel mai important aspect, șansa.

    Pe de altă parte, mă gândesc că întotdeauna vor trebui să existe oameni care să facă anumite lucruri pentru ca noi, toți ceilalți, să ne putem bucura de ele. Astfel, mă-ndoiesc că cei care lucrează la o fabrică de îmbuteliere a berii chiar se trezesc în fiecare dimineață și spun: ”băi, de-abia aștept să mai îmbuteliez o bere (sau ce-or face ei acolo)”; sau tipii care vin și ne iau gunoiul în fiecare săptămână, iarăși mă-ndoiesc că se trezesc noaptea plini de nerăbdare să mai colecteze niște gunoi. Dar este nevoie de oameni care să facă asta.

    Nu neg că poate sunt unii care reușesc să evadeze și să facă, la un moment-dat, ceva ce le place cu adevărat, dar, instantaneu, vor veni alții în locul lor, care vor face acele lucruri doar pentru că nu au alternative.

    E frumoasă lumea ta, în care oricine poate face doar ceea ce-i place și, pentru asta, nu trebuie decât să renunțe la tot ce face în prezent, care nu-i place, și să se apuce doar de lucrurile care-i fac plăcere. Dar cred că amândoi știm că nu e chiar atât de simplu. 🙂

    • Saramon, cine a zis ca e simplu? Nu e simplu dar merita efortul 🙂 Nu e deloc simplu sa-ti depasesti conditia.
      Si n-am spus niciodata ca pe podium au loc toti. Doar cei care se straduiesc si isi depasesc conditia.

  • deci se poate, important este sa vrem 😉 🙂

  • […] TweetShareLinkedInDe ce lumea se încăpățânează să facă ce nu-i place? […]

  • pentru Saramon
    Tu crezi ca esti realist.
    Sa pornim de la primul exemplu al tau, cu casiera. Da, poate sa faca multe dupa ce pleaca acasa. Mai bine nu se uita la telenovele si isi vede de un part time, sau face niste cursuri de ….ceva…orice…sa o ajute extra job, sau, daca e destul de isteata chiar castiga niste bani dintr-un MLM. Alternative avem toti, tot timpul. Doar trebuie sa ni le dorim, ca sa le vedem.

  • […] De ce te încăpățânezi să faci ce nu îți place? […]

  • Si eu inca cred ca se poate, mai ales prin multa munca. Este foarte greu, drumul e lung, dar daca nu ne luptam si nu ne agitam pentru noi, atunci pentru cine? Eu m-am complacut destul, de cateva luni am adoptat o noua atitudine.

  • Saramon, lumea ideala chiar exista. Ea se afla in interiorul tau. Nu intru in aspecte filozofice acum, insa daca mai vrei o parere, citeste aceast mesaj de la finalul unei carti:

    http://partedecarte.infoacad.com/?p=36

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.